Interviu Marius Vilău, Manager Implementare
De vorbă cu Marius Vilău
Marius Vilău, Manager Implementare – „Cred foarte mult în echipă și nu în individualități”
Cum te-ai prezenta în câteva cuvinte pentru cei care nu te cunosc?
Sunt manager în echipa de implementare a aplicațiilor noastre, dar sunt și psihoterapeut. Este o vocație mai degrabă, la fel cum e și ceea ce fac în UCMS by AROBS. Psihoterapia simt că o fac inclusiv pentru mine, simt nevoia de a ajuta și altfel oamenii, și satisfacția principală este atunci când iese clientul din terapie cu un plus de echilibru și cu perspective noi.
De cât timp faci parte din echipa UCMS?
Fac parte din echipa UCMS din 2006, cu o întrerupere de 6 luni când am încercat o altă experiență ca și HR Manager, când am vrut să văd cum este și de partea cealaltă. Mi-am dat seama astfel că sunt nevoi și provocări de ambele părți și acea experiență mi-a îmbogățit modul de a vedea lucrurile bidirecțional.
Eram obișnuit să relaționez cu persoane noi, să creez legături, să preiau toate discuțiile și să le deleg mai departe. Rolul de HR Manager este la fel de provocator cu atât mai mult cu cât clienții tăi sunt clienții interni.
În prezent, în UCMS by AROBS există un mix de generații, atât în interiorul departamentului, dar și la nivel de companie, iar eu încerc să fiu liantul dintre aceste generații în ceea ce privește comunicarea.
Descrie-ne pe scurt rolul tău actual?
Pe lângă coordonarea departamentului de implementare, facilitez și comunicarea internă cu departamentele din cadrul companiei. Cu departamentul de Sales alături de care avem întâlniri săptămânale de feedback suntem în strânsă legătură, atât în activitățile de pre-sales, cât și în alte procese, precum și cu departamentul de Suport. Deși nu este tot timpul simplu pe cât pare, contează foarte mult să comunicăm pentru a avea succes.
Cum ai ales acest domeniu pentru cariera ta?
A fost un concurs de împrejurări, am terminat un master de Resurse Umane, și am intrat în zona de HR (mai puțin de payroll și IT). În acel moment era nevoie de un specialist pentru implementarea True HR. Încet-încet am mers și în zona de payroll și în alte arii conexe soluțiilor noastre.
Au fost oameni care m-au îndrumat la început, colegii care conduceau departamentele de Support True HR și dp-Payroll. Prima oară am fost implicat în zona de implementare a True HR, iar primul contact a fost cu Dan B., după care a urmat zona de payroll. Firma era mult mai mică atunci, dar cu siguranță modul de a nu trata superficial clientul, nevoile, analiza, etica muncii, în mare parte le-am moștenit de la ei.
Cum arată o zi din viața unui manager de Implementare?
Sunt foarte multe interacțiuni cu colegii din departament, cu colegii din alte departamente, cu clienții, cu prospecții. Este un program foarte încărcat, în care trebuie să faci o trecere rapidă de la un mod de comunicare la altul, de la o personalitate la alta, de la o nevoie la alta.
Implică foarte multă comunicare în fiecare zi, care este și de partea mea, dar o stimulez și de partea cealaltă, cât pot. Nu doresc să fie o comunicare unidirecțională, pentru că acolo vorbim de un monolog. Încerc să îmi aduc aportul în toate zonele, atât cât se poate, uneori încerc să mă abțin, astfel încât să le dau colegilor oportunitatea de a vedea ei anumite lucruri și să nu le fur experiențele. Dacă eu fac în locul lor, le iau ocazia de a trăi experiențele respective care contribuie la creșterea lor profesională și de ce nu, și personală. O fac totuși ghidat, să-i las să se dezvolte într-un anumit cadru, nu haotic.
S-a întâmplat de-a lungul timpului să nu ajungi la rezultatele dorite cu un anumit client? Cum ai manageriat situația?
Ne dorim ca implementarea să se păstreze în triunghiul magic, și în costuri, și în timp, și în scopul/domeniul proiectului. Dar în triunghiul acesta din păcate, dacă e mărită o lătură, se mărește și timpul, dacă ai modificat scopul, trebuie să lucrezi mai mult pe proiect, se modifică și costul proiectului, alături de durata lui. Este un risk managment continuu, de la evaluarea riscului încă din faza de pre-sales până la finalizarea efectivă a proiectului. Experiența este cea care face să se ridice acele semne de întrebare, dar și aici trebuie sa găsim un echilibru pentru că fără o doză de risc nu există creștere.
Există un set de principii pe care îl respecți când vine vorba de zona profesională? Cum arată acesta?
De-a lungul timpului, în școală, în facultate și la locul de muncă, am crezut foarte mult în corectitudine, cred că trebuie să fim corecți față de ceea ce avem de făcut. Cred în reciprocitate. Dacă eu mă aștept de la cel cu care comunic să mă respecte, și eu ar trebui să-l respect. De asemenea, dacă am așteptarea ca cel din fața mea să îmi respecte timpul, și eu trebuie să-i respect timpul, și așa mai departe.
Zona de comunicare este foarte importantă, îmi place să cred că sunt un om al comunicării, deși acum nu mai am timpul necesar să comunic cât simt nevoia. De asemenea, echipa este foarte importantă, cred foarte mult în echipă și nu în individualități. Ca să aplic o metaforă: o companie sau un departament este ca o echipă de fotbal, un Messi sau un Ronaldo nu este nimic dacă nu are echipa în spatele lui, dacă nu este susținut, nu o să alerge niciodată pe tot terenul. Atunci ai nevoie de o echipă pentru ca lucrurile să funcționeze.
Cred în echipă, respectând totuși individualitatea, adică unicitatea fiecărui om. Cu cât încerci să uniformizezi mai mult, performanțele scad. Îl las să manifeste, îi ofer spațiu, îl las să aibă propria personalitate și performanță, dar totuși scopul principal este un joc de echipă cu roluri diferite, dar cu un scop comun.
Cum arată echipa din care faci parte? Ce nu trebuie să îi lipsească unei echipe pentru a funcționa cât mai bine din perspectiva ta?
Echipa a crescut foarte mult în ultimul timp, exponențial, pentru că nevoia ne-a dus în această direcție. În plus, a crescut respectând aceleași principii enumerate mai sus. Am încercat să aducem colegi noi, care să ne împărtășească aceleași valori, să fie jucători de echipă, să fie corecți, să aibă o atitudine corectă față de muncă și față de colegi, să îi respecte și să meargă în aceeași direcție. Avem același scop, noi ca echipă, și noi ca organizație, să livrăm în condiții de calitate proiectele de implementare. Deci calitatea contează.
Cred că feedbackul este foarte important. El trebuie și cerut, și oferit. Așteptările sunt de cele mai multe ori ca dacă nu mi s-a solicitat feedback, să nu îl ofer. Dar feedbackul trebuie oferit, este o comunicare între două părți. Comunicarea trebuie să aibă loc pe ambele capete de comunicare, și să ne întâlnim la mijloc sau cât mai aproape de centru. Dacă ne așteptăm ca toată comunicarea să fie dintr-o parte, acolo este un ,,gap”, care trebuie cumva reglat. Inițiativa trebuie să fie de ambele părți, pentru a se evita apariția unor disensiuni.
Cum îți începi de obicei dimineața?
Mă trezesc la 6:30, îmi duc copiii la școală, merg la sală, unde merg să mă deconectez, mă pregătesc pentru o nouă zi, mă reechilibrez, mă focusez pe contactul cu corpul pe care îl pierdem de multe ori, contactul cu sinele. Ca idee, e ca o defragmentare, așa cum era pe vremuri la calculatoare, îmi pun ordine în gândire.
Rezonez cu activități de tip mindfulness, meditații, având în vedere că de 4 ani sunt și psihoterapeut practicant și asta a implicat și o reechilibrare, un nou concept de viață pe care încerc să îl adopt, să practic mindfulness și să am un echilibru între minte, corp și suflet.
Pentru a avea timp de toate aceste activități, există o continuă prioritizare și reprioritizare între ce este important și ce este urgent, între diferite task-uri care trebuie realizate. Îmi place acest sistem.
Cum te reîncarci atunci când obosești?
Mai meditez din când în când, mă retrag într-un loc 10 minute și meditez, mă resetează și mai îmi ia puțin din anxietatea generată de gândirea de tipul „dacă faci așa, dacă nu e bine”, acea agitație care ne inundă când sunt situații la limită. Îmi place să călătoresc, avem o casă la țară și în weekend mergem acolo, aproape săptămânal. Sunt activități fizice de grădinărit, și altele de tip DIY (Do It Yourself) pentru că mă ajută să reintru în contact cu corpul, și să mă deconectez de la provocările cotidiene, să trăiesc în ,,aici și acum”.
Dincolo de birou și business, cum arată timpul liber pentru tine? Care sunt pasiunile sau hobby-urile tale?
Îmi place să citesc și mai nou să ascult audiobook-uri, activitățile cu copiii sunt de asemenea importante și îmi plac, nu le fac doar pentru că trebuie. Încerc ca o bună parte din acel timp liber să fie chiar liber, pe sistemul go with de flow, nu să fie organizat. Este ciudat să te gândești la modul ,,Cum să-mi organizez timpul liber?”. Pentru că dacă mi-l organizez, e o activitate impusă, și mental vorbind nu mai ești atât de relaxat. Spre exemplu, în expresia „acum trebuie să mă duc la sală”, există o presiune că trebuie să mă duc de trei ori pe săptămână la sală, că așa e ok, că așa îmi cere organismul. Ar cam fi de evitat deci cuvântul „trebuie”, inclusiv în timpul liber, să nu gândim că „trebuie să mă uit la un film ca să mă relaxez”, nu, lasă-l să vină.
